Povestea mea
Povestea mea nu a început cu coachingul.
Am crescut într-o familie disfuncțională.
Pentru mine, trauma nu a fost un episod prin care am trecut și apoi am lăsat-o în urmă. A fost mediul în care am crescut și în care mi s-a format identitatea.
Am învățat foarte devreme să mă adaptez, să fiu atentă la ceilalți, să simt ce se întâmplă în jurul meu și să merg mai departe, chiar și atunci când în interior era frică, haos sau durere.
Mult timp nici nu am înțeles ce se întâmplă cu mine. Am confundat uneori controlul cu siguranța. Am căutat validare în exterior. Am fost foarte exigentă cu mine. Am încercat să demonstrez că sunt suficient de bună.
Și, la un moment dat, a trebuit să-mi pun o întrebare pe care nu mi-o pusesem niciodată cu adevărat:
„Cine sunt eu dincolo de tot ceea ce am învățat să fiu?”
Continuă să descoperi povestea mea ↓
A trebuit să mă cunosc din nou. De aici a început una dintre cele mai dificile și mai importante călătorii ale mele.
Am început să-mi observ pattern-urile. Să-mi înțeleg reacțiile. Să văd de unde vin anumite alegeri. Să înțeleg de ce repetam anumite lucruri chiar și atunci când știam că mă rănesc.
Am lucrat cu nevoia de control, cu validarea, cu perfecționismul, cu limitele și cu felul în care mă raportam la mine. Și am înțeles că multe dintre lucrurile pe care le făceam ca adult avuseseră, cândva, un scop. Erau felul meu de a mă proteja.
Inclusiv relația mea cu propriul corp a trecut printr-o transformare. Am început să merg la sală într-o perioadă în care aveam nevoie să simt că pot controla ceva din viața mea.
La început a existat și nevoia de validare. Voiam să arăt bine. Voiam să fiu plăcută. Voiam să simt că am valoare. Dar, în timp, ceva s-a schimbat.
Sala nu a mai fost despre cum mă vedeau ceilalți. A devenit despre disciplină, consecvență, respect față de mine și despre promisiunile pe care am început să mi le țin mie.
Așa am înțeles că uneori poți porni dintr-un loc de nevoie și poți ajunge într-un loc de putere.
Astăzi, transformarea interioară și transformarea fizică sunt două direcții importante ale muncii mele, dar nu le văd ca pe două lucruri separate. Ambele încep cu relația pe care o ai cu tine.
„Uneori, ceea ce faci astăzi a început ca o strategie de supraviețuire.”
Nu sunt aici doar să te ascult. Îți ofer un spațiu în care poți să vorbești fără să fii judecată.
Dar cred că un spațiu sigur nu înseamnă un spațiu în care îți spun mereu că ai dreptate. Uneori ai nevoie să fii ascultată. Alteori ai nevoie ca cineva să pună întrebarea pe care tu o eviți. Eu vreau să le fac pe amândouă.
Conținere
Un spațiu în care poți să spui lucrurile așa cum sunt. Fără rușine. Fără să fii nevoită să demonstrezi nimic.
Claritate
Te ajut să vezi mai clar pattern-urile, blocajele, alegerile și lucrurile pe care poate nu le mai observi singură.
Acțiune
Nu rămânem doar la conștientizare. Ceea ce vezi trebuie să poată deveni și ceva ce faci diferit.
Sunt blândă cu omul din fața mea. Dar nu vreau să fiu blândă cu ceea ce îl ține pe loc.
Nu sunt aici să-ți spun cine ar trebui să fii. Sunt aici să te ajut să vezi cine ești, ce repeți, de ce repeți și ce poți începe să faci diferit.
În prezent, lucrez prin coaching 1:1 și sunt studentă la Psihologie, continuând să-mi dezvolt cunoștințele și practica.
„Blândă cu omul. Fermă cu ceea ce îl ține pe loc.”
Adevărul din tine începe atunci când îți dai voie să te vezi cu adevărat.
Poate că ai ajuns într-un punct în care simți că faci aceleași lucruri, alegi aceleași tipare și te întorci mereu în aceleași locuri. Poate că ai înțeles multe deja, dar nu știi încă ce să faci cu toate acestea. Poate că te-ai săturat să funcționezi pe pilot automat.
Poate că vrei să te cunoști. Să-ți pui limite. Să ai mai multă încredere în tine. Să alegi diferit. Să construiești o relație diferită cu tine și, din acel loc, și cu viața ta.
Eu nu îți promit că totul se va schimba repede. Nu cred în soluții miraculoase și nici în ideea că trebuie să „repari” totul despre tine.
Cred în procese reale. În conștientizare. În asumare. În muncă. În pași făcuți cu sens. Și cred că uneori primul pas este pur și simplu să nu mai fugi de ceea ce simți.
„Nu trebuie să devii altcineva. Trebuie doar să te întorci la tine.”
Dacă simți că a venit momentul să începi să lucrezi cu tine, scrie-mi. Putem vorbi despre ceea ce trăiești acum și despre ce ai nevoie.